Грб Краљевине Србије Грб Центра

HIGH PATRONAGE
ВИСОКИ
ПОКРОВИТЕЉ

BOARD FOR HERALDIC AND GENEALOGICAL STUDIES
ОДБОР ЗА
ХЕРАЛДИЧКЕ
И ГЕНЕАЛОШКЕ СТУДИЈЕ

BOARD FOR CULTURE
ОДБОР ЗА
КУЛТУРУ

BOARD FOR HISTORIOGRPHY
ОДБОР ЗА
ИСТОРИОГРАФИЈУ

BOARD FOR POLITICAL THEORY
ОДБОР ЗА
ПОЛИТИЧКУ
ТЕОРИЈУ

Serbian Orthodox Action ''Sabor''
СРБСКА
ПРАВОСЛАВНА
АКЦИЈА
''САБОР''

Удружење за Борбу
Против Болести Зависности
''Свитање''
УДРУЖЕЊЕ ЗА БОРБУ
ПРОТИВ БОЛЕСТИ ЗАВИСНОСТИ
''СВИТАЊЕ''

 

ПОЧЕТНА
О НАМА
СИМВОЛИ
Грб
Застава
Слава
АКТИВНОСТИ
Документи
Саопштења
Трибине
Медији
Најаве
РИЗНИЦА
Извори
Мисли
Истраживања
Разно
НОВО(мапа)
ЛИНКОВИ

064/ 11 67 568
czipm@yubc.net













Staretu Stefan




GÂNDIREA DEFENSIVĂ MOLDOVENEASCĂ












     Intr-o mentiune din cronica lui Macarie, acesta il numeste pe Radu de la Afumati un oarecare Radu[1].

   Stand si meditand la această afirmatie, am descoperit secretul trainiciei Moldovei.

   Moldova a avut intotdeauna un fin sistem de respingere al oricarui strain, indiferent de conditia sa(in afara de sarbi, care au fost primiti bine, ceea ce arata o veche legatura organica-vezi cazul lui Teodor Bubuiog, sau a Elenei Brankovici).

   Acel oarecare Radu surprinde intr-un chip fericit opinia nobilimii si regalitatii moldovenesti fata de o intreaga traditie dinastică considerată ilegitimă si bastardă, si anume traditia basarabilor.

   Este linia pe care Stefan Voievod merge cand afirmă că muntenii sunt pentru el mai rau ca paganii[2].

   Rădăcinile acestei atitudini moldovenesti fata de statul sud-dunărean vine din aceea că acest stat este fundat de cumani, migratori care nu au fost niciodata recunoscuti parte integrala dintr-un sistem dinastic european, si din verticalitatea crestină si slavă pe care Moldova o a avut fată de imperiul otoman, spre deosebire de atitudinea valahă.

   Dispretul aulic de care se bucură un voievod ce a purtat 20 de batalii impotriva turcilor arată coordonatele esentiale ale spiritualitatii medievale, si anume nu contau faptele de arme, ce puteau fi un bun prilej al parvenitismului, ci conta singură descendenta nobiliară.

   Pana la urmă definitia Dumnezeirii lui Hristos era cuprinsă in afirmarea sa ca Fiu al Tatălui, ceea ce arată esentialitatea descendentei genealogice.

   Constiinta descendentei nobiliare inalte a casei bogdanestilor, nelamurita inca, ii facea pe cronicarii moldoveni sa dispretuiască profund tot ceea ce dinastii sud-carpatici faceau.

   Este de fapt sintagma prin care Macarie interzice intrarea in familia nobiliară si regală universală a injghebării statale sud-carpatice.

   Numai bastarzii si pretendentii erau numiti: oarecare. Astfel, Trifailă e numit oarecare in cronici muntenesti, Hroiot e numit oarecare, etc...

   Insa aplicarea acestui denominativ ginerelui lui Neagoe Basarab, cel ce refuzase pentru Ruxandra pe fiul lui Bogdan, Stefan cel Tanar, arata o memorie genealogică deosebită, aplicabilă la dinastia basarabilor, memoria unei lezări de onoare, ca fata cea dintai a unui voievod muntean sa revină unui boier si nu unui domn de prestigiul celui moldovean.

   Razboiul purtat de Stefan cel Tanar impotriva Valahiei arata fara putinta de tăgadă orgoliul nobiliar, fiind vorba de o actiune ce vine in succesiunea celei facută de tatăl său, Bogdan, impotriva Poloniei ce intampinase moldova cu acelasi tip de refuz.





   Este vorba de incercarea descendentilor lui Stefan de a-si reclama locul castigat de acesta in randul familiilor europene.

   El este singurul care si-a mai putut casatorii fiicele cu familii regale europene, restul recurgand la aliante nobiliare.

   Astfel, daca Stefan o casatoreste pe Elena cu tereviciul Rusiei, ce la acea vreme nu era inca tarevici, Vasile Lupu isi va casatori fata cu Radzvili, nobil polonez, iar o alta cu hatmanul cazacilor, iar Movilestii isi vor casatorii fiicele cu nobili polonezi, ceea ce arată o decadentă nedreaptă de la regal sau princiar la nobiliar.

   O analiză detaliată a acestor date deosebite referitoare la analiza comparativă a tuturor elementelor ce tin de stabilirea locului precis detinut de familiile princiare moldovenesti si muntenesti in cadrul sistemelor dinastice europene, precum si de locul precis al celei moldovenesti fata de cea muntenească este necesară cu urgentă.

     Trebuie să constatăm in această chestiune rolul deosebit al familiei lui Iancu de Hunedoara in innobilarea dinastiei muntenesti, astfel ca ramura mihnestilor se reclamă pentru a fi recunoscuti in nobiliarele europene drept Corvinesti, si nu drept Basarabi, nume absent din constiinta genealogica universală.

     Este extraordinar cum Elena Stefanova vine cu un nume recunoscut la Moscova, si tot la fel de extraordinar cum Maria Asanina Paleologhina se pare ca ea a fost onorată de căsătoria cu voievodul moldovean[3], si nu invers, cum s-ar putea să apără, acea zestre imperială fiind tratată ca un capriciu femeiesc si dinastic periferic, si nu ca un element definitoriu al casatoriei, ceea ce conta pentru Stefan fiind o asigurare moldovenească a flancului nord-pontic[4].

     Astfel, trebuie ferm să spunem că locul dinastilor munteni si moldoveni nu a fost niciodată reclamat ca fiind de sinte stătător.

     Din această perspectivă este semnificativ faptul că urmasii lui Petru Rares se reclamă in documente externe ca fiind despoti, acesta fiind cazul lui Ilias, Stefanita, Alexandru Lapusnenau, Bogdan Lapusneanu, si Ioan Voda cel Cumplit.

     Aparitia impostorului Iacob Heraclide la curtea moldovenească in calitate de despot arată clar substituirea sau coincidenta traditiei dinastice moldovenesti cu cea sarbească, ceea ce ne duce cu gandul la un imprumut de la Elena Brankovic[5] ori la o suprapunere deosebită a unor elemente dinastice rezultate prin mecanisme de tip translatio imperii pe căi ecleziastice ori regale.

     Aparitia intr-un document venetian a lui Stefan ca voievod al Serbiei si al Moldovei, sau chiar referinta la Moldova ca Serbia lui Stefan in acelasi diplomatariu[6] arată lucruri deosebite.

     Interventia lui Maxim Brankovici, ce se pare ca a fost uns de Gheorghe II ca Mitropolit la Belgrad[7] conduce către ideea existentei unei testament lasat de Teoctist[8] referitor la succesiunea ideatică sârbă atât de bine intuită de Dumitru Nastase[9].





     Nu putem intelege corect rolul reprezentării Sfantului Sava in ansambluri picturale datand din epoca lui Stefan cel Mare(Balinesti, Voronet) sau a lui Rares(Humor) ori Lapusneanu(Roman) decat prin prisma existentei unei translatii identitare, Sfantul Sava fiind defitinitoriu pentru autocefalia bisericii Serbiei.

     Dacă Sfântul Sava a fost reclamat ca patron al unei biserici ce arata destule tendinte autocefale, ori pe alocuri schismatice fata de sistemul destul de derutat al patriarhiilor orientale, care oscilau intre colaborationismul musulmal al lui Scholarios[10] ori tentintele uniate ale patriarhilor Ierusalimului, Alexandriei sau Antiohiei[11], in conditiile in care Stefan apare ca voievod in imaginarul politic European al Serbiei si tara sa desemnată ca Serbia, ne putem gândi la un substitut imaginar.

     Astfel, dublată de incuscririle cu Brankovici autentici(trebuie remarcat ca Elena Brankovici era un Brankovici autentic, pe cand Milita lui Neagoe si deci soacra lui Radu era o fiica nelegitimă a lui Ioan Brankovici, deci practic putea fi o impostoare).

     Nu se poate intelege astfel dispretul pentru acel oarecare Radu, din cronica lui Macarie, decat prin această intelegere, a condamnării unor impostori, falsi brankovici si falsi basarabi.

   De ce falsi basarabi. Este evident, fiindă Maria Voichita ilustra linia Draculestilor-Corvinesti, intotdeauna recunoscuti pe plan universal, iar prin aceasta zestrea acestora intrand in patrimoniul dinastic moldav.

     Pe cand in cazul muntean, era vorba de un danesc ce avea mari sanse sa fie in fapt craiovesc[12], casatorit cu o falsă Brankovici, deci o dublă uzurpare.

     Este posibil ca aceste extrapolări genealogice să ajungă la niveluri superioare.

     Dacă luăm in calcul atribuirea certă a titlului de tar lui Stefan in contexte diverse[13], atunci avem in fată peisajul real care trebuie să fi stat in mintea invatatului episcop al Romanului, care il lauda pe Teoctist, unsul sarb de la Peci, pentru faptul ca este dascăl a toată tara Moldovei, cel ce ungea domnii[14]

     Este uimitor cum a putut Macarie zugravi asemenea imagine, unică in imaginarul medieval ortodox, a unui mitropolit ce unde domnii, pe care tot el ii face tar.

     Colosul ierarhic implicat aici isi trage seva de la arhetipul Sfantului Sava, cel ce a uns pe Stefan Prvovencani[15] si de la dubletul ierarhico-monarhic ce a asigurat conducerea Serbiei ilustrat atat de bine in opera hagiografică de exceptie Vietile Regilor si Arhiepiscopilor Serbiei.

     Dacă din această postură Stefan va fi cerut legamant de vasalitate de la efemerii Basarabi pe care ii aseza pe tronul tarii sale[16], dacă de aici va fi venit autoritatea episcopului Roman prin care acesta a putut fi luat ca referintă de Mitropolitul Moscovei[17], această este speculatie.

     Ce nu este speculatie este că tarul Ivan cel Groaznic s-a format pe baza unor invataturi atribuite daca nu chiar transmise lui Ivan Peresvetos de catre Petru Rares, care este numit acolo cu sau fara sitrea sa, insa in timpul vietii sale, cel mai luminat conducător al lumii.[18]





     Si ca totul să fie integral, acelasi Ivan primeste din partea Moldovei editia revizuită pentru uz slav a Sintagmei lui Matei Vlastares, cod de legi bizantin si unealtă indispensabilă a legitimitătii monarhice[19], cu un exemplar de invataturi ale lui Neagoe Basarab prezent in patrimoniul domnului moldav.

     Cum se poate vedea,  modelul dinastic moldovenesc creste. Astfel, succesiunea din tarii vechiului testament si din cei ai bizantului si serbiei din cronica sarbo-moldovenească[20] ori cea din manualul realizat sub Petru Schiopul pentru fiul său[21] nu apare deloc surprinzătoare.

     Vulturii bicefali prezenti pe copertile ori pe insemne discrete in vremea lui Stefan[22] ori intampinările de nivel imperiale realizate in dese randuri la curtea voievodului moldav[23] se leagă de acelasi imaginar imperial.

     Faptul că linia impăratilor moldoveni debutează in cronica sarbo-moldovă chiar de la Alex. Cel Bun, adică in momentul căderii tarului bizantin in uniatism, fapt afirmat si de pseudorares prin cuvintele lui Peresvetov[24], pozitie similară cu a lui Maxim, inclusiv in referire la noul stăpân otoman[25], nu este intamplator.

     Este vorba de o constiintă a succesiunii imperiale ce vine organic in legătură cu definitia impăratului in ortodoxia, care nu poate fi decat drept-credincios, si care nu isi poate permite o perioadă de absentă.

     In acest sens, putem spune fără să riscăm a fanteza că predecesorul in scaun al lui Ivan cel Groaznic, in scaunul imperial universal, a fost Petru Rares, iar lucrarea lui Ivan Peresvetov reprezintă teza transmiterii imperiului de la Suceava la Moscova.

     Reprezentarea tarului Lazăr la Kremlin alături de Arh. Mihail, patroni esentiali ai regalitătii, cel dintai fiind prezent si la Curtea de Arges, modele ecumenice ale monarhismului ortodox[26].

     Similaritatea dintre inchinarea unei necropole regale unui arhetip nobilar dintre Arges si Kremlin probabil are la bază existenta unui arhetip, care nu putea fi prezent decat la Putna, in conditiile in care rolul Arh. Mihail in protectia asigurată domnului moldav este cunoscută[27]

     Cu adevărat grandoare testamentului sarbo-moldovenesc in lumea ortodoxă post-bizantină poate veni de la Moldova Stefaniană, inclusiv referiri la mistica Sionului[28].

     Conceptul realizării unui Ierusalim Ceresc pe pământ va fi trecut din Serbia[29] in Moldova pe o cale deosebită si de aici in intreaga ortodoxie.

     Astfel, atitudinea lui Macarie fata de uzurpatorul muntean, indiferent cat de erou va fi fost acesta, si care dupa izgonirea turcului a permis existenta unei misiuni franciscane in Ungrovlahia ca rasplată pentru ajutorul primit de la Ioan Zapolya[30] este justificabilă heraldic si dinastic.

     Monarhul moldovean, tarul de la Suceava nu putea să il pună la egaliate cu sine pe vasalul său ducal.






____________________________________________________________________________

[1] Cronici slavo-romane

[2] Princeps

[3] Ghertsen, in Stefan Atlet

[4] Szekely, Asanina

[5] Discutie cu Stefa S: Gorovei

[6] Alex. Simon, vezi si Portret in cronica, Putna

[7] Pilat, in Analele Putnei 2010, si Alex. Simon, Stefan si Matia

[8] Dan Ioan Muresan, in Atlet al credintei, cu inconsecvente aferente

[9] Dumitru Nastase, in Putna. Ctitorii si Lumea lor, Bucuresti, 2010

[10] Pilat, in Analele Putnei si Intre Roma si BIzant

[11] Princeps

[12] Radu Vergatti, Neagoe Basarab, si Manole Neagoe, Neagoe Basarab

[13] Princeps si Gesta Dei per stephanam voevoda

[14] Princeps, si Dan Ioan, in Atletul.

[15] Bosko Bojovic

[16] Panaitescu si Gorovei, Princeps

[17] Princeps

[18] Sorin Ulea, Ideologia

[19] Discutie Stefan Gorovei

[20] Nota D. Nastase in Putna, ctitorii..

[21] Andrei Pipiddi, Traditia politică a bizantului..

[22] Nastase, Vulturii, in De potestatae

[23] Szekely, in Analele Putnei, 200..

[24] Ulea, ideologia

[25] Princeps

[26] Pentru Lazar, Carmen Laura Dumitrescu, Pictura, si pentru Mihail, Rene Guenon si Szekely, Gorovei, in Portret in istorie, Semne si minuni

[27] Szekely, Gorovei, op. cit

[28] Vezi Stefan Staretu, Sionul, ms.

[29] ibidem


Српска Православна Црква

ОДБОР ЗА ЈАСЕНОВАЦ СВЕТОГA АРХИЈЕРЕЈСКОГA САБОРА СРПСКЕ ПРАВОСЛАВНЕ ЦРКВЕ

Помозите обнову Свете српске Царске Лавре - Манастира Хиландара

Епархија Западноевропска 
- Холандија


Српска Православна Парохија 
Светога Василија Великога 
- Хелсингборг

Њ.К.В. Принц Александар Карађорђевић

Њ.К.В. Кнегиња Јелисавета Карађорђевић

Њ.К.В. Кнез Никола и Кнегиња Љиљана Карађорђевић

Њ.К.В. Кнез Димитрије Карађорђевић

Фондација Њ.К.В. Принцезе Катарине Карађорђевић

Фондација Принцезе Јелисавете Карађорђевић

Руски Царски Дом

Грузински Краљевски Дом

Грчки Краљевски Дом

Монархистички Гласник

Друштво Српских Грбоносаца ''Милош Обилић''

Руска хералдичка колегија

Сибирска хералдичка колегија

Burke's Peerage & Gentry International Register of Arms

Хералдички Уметник Срећко Никитовић

Хералдички Уметник Небојша Дикић

Уметничка Радионица ''Завештање''

ПОСМАТРАЧ

Издавачка кућа ''Конрас''

Каљевски Ред Витезова

Равногорски Покрет Вишеград

Савез Православних Хоругвоносаца

Русское Имперское Движение

Руске победе

Иконограф
Драган Јовановић







веб мајстор Преузмите банер Преузмите банер